Hmm sunt bucatareasa?!

Astazi am facut un cheesecake cu afine si cu ciocolata. Sa incep prin a spune ca a iesit ciocolatos? Ca e absolut delicios? Ca nu ma gandesc la cate calorii are..am destul timp maine, cand o sa trebuiasca sa fac cel putin 40 min de cardio? De fapt, nu o sa spun asta.Traiesc momentul si ma infrupt cu o portie zdravana. Pana maine mai sunt muuulte ore (hahaha, oare pe cine pacalesc eu?!).

Vreau sa mentionez doar atat: nu stiu sa gatesc. Totul a inceput cam asa. Acum vreo 3-4 saptamani mi-am dat seama ca nu stiu sa gatesc (wow ce realizare!!). Si ce folos are a sti sa gatesti? De fapt este important. Pentru a supravietui trebuie sa mancam, eventual si sanatos. Si uite asa m-am apucat sa gatesc. Am inceput usor. Mai intai am facut clatite cu Finetti si frisca. E necesar sa spun ca au fost delicioase si ca s-au mancat in aceiasi dupa amiaza, in maxim 2 ore? Hmm, nu cred ca e cazul. Am continuat cu sorbet de mango si acum am scos artileria grea: cheesecake cu ciocolata si afine.

Si dupa ce m-am chinuit vreo 2 h ca deh, trebuie sa stea la frigider..pe urma trebuia sa fie decorat cu ciocolata si irezistibilele afine (carora nu le-am rezistat si am mancat jumatate din cantitate :)) ), minunea s-a infaptuit si a fost gata.

Asta ma face cumva bucatareasa? Nu cred. In afara de retetele astea nu prea am stat in bucatarie. Imi aduc aminte ca atunci cand eram mica, imi era frica de Bau-Bau. Asa si cu bucataria. Daca apare Bau-Bau si ma papa? So go, go, go...afara din bucatarie.

Culmea e ca incepe sa devina o pasiune..am descoperit ca ma relaxeaza. Si beneficiarii acestui mic rasfat sunt, bineinteles, ai mei. Nu stiu cat o sa ma tina aceasta "relaxare" (probabil pana in sesiune :)) ) dar, trebuie sa imi exploatez cat mai mult "talentul" de bucatareasa.

Acestea fiind spune, trebuie sa mancam ca sa traim si nu sa traim pentru a manca. O seara placuta!!